falling into you

de ce?

nu mai vreau nimic. decat niste pereti care sa sa nu ingradeasca nimic si care sa imi permita sa fiu singura intr-un loc care sa nu ma faca sa ma simt astfel. e ciudat si chiar nu-mi place. e o senzatie ciudata; ca si cand, pentru o anumita perioada de timp as fi in corpul altei persoane. si mi-ar placea. asta pana as descoperi ca nu am o alunita la locul potrivit sau aceeasi culoare a irisului.

si a fost ciudat sa ma trezesc asa. era ca si cand intreg universul ar fi conspirat pentru a-mi indeplini o dorinta pe care nici macar n-am acceptat-o inca. e ca un soi de tradare sau poate ca e doar ceva normal. de unde sa stiu cum sa ma port in situatii prin care nu am mai trecut pana acum? de unde sa stiu cum e sa fii altcineva, de unde sa stiu cum se comporta Oamenii? nu ca eu nu as fi, dar sunt multe lucruri pe care unii le privesc familiar si eu nu le concep ca fiind adevarate. sau poate ca asta e adevarul.

e ciudat dar, din fericire, timpul trece repede. cui i-ar trebui niste ore lenese care sa se lafaie in timp ce tu-ti dai duhul prin gari straine si goale? nici eu nu mai inteleg ce se intampla.

mi-ar placea ca viata mea sa fi fost scrisa de dinainte sa ma nasc. asa as sti ce trebuie sa fac.

deci?

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: